AcasaLaOrigini

Costumul tradițional din Cașin, județul Bacău

CoToud — Mon, 31 Jul 2023 05:56:47 +0000

Costumul tradițional din Cașin, județul Bacău

Cristina Tudose

„Splendidă așezare rurală cunoscută azi sub numele de satul Cașin este un concentrat de istorie românească semnificativ în cel mai înalt grad pentru tezaurul valorilor folclorice și etnografice care ne reprezintă. Este un sat cu oameni harnici și avuți, în care străvechile datini românești sunt păstrate cu sfințenie.” (Prof. univ. dr. Mihail Diaconescu din prefața cărții despre Cașin și cășuneni „Porțile de lemn ale satului, Porțile sufletului” de Constantin Tudose)

„Cășunenii, oameni curajoși și îndrăzneți care, călătorind ca păstori în urma turmelor de oi și ca neguțători și cărăuși de mărfuri în căruțe cu coviltir trase de boi și mai târziu de cai, știau cum merge lumea.” (Prof. univ. dr. Ion Ghinoiu, din prefața cărții „Porțile de lemn ale satului, Porțile sufletului”)

Institutorul Nicolae Pâslaru povestește în „Monografia Comunei Cașin” (1938) legenda satului Cașin auzită de la bătrânii satului și povestită de moș Toader Brebene, tipul reprezentativ al ciobanului bârsan în vârstă de peste 80 de ani. Se spunea că „De mult, tare de mult, zicea el, pe aceste locuri erau încă păduri dese când au venit cu oile lor, patru cete de ciobani dela Rucăr și Dragoslavele județul Muscel, dela Secăreni și Suseni din Transilvania și plăcându-le frumusețea locurilor, bogăția ierburilor și mulțimea izvoarelor cu apă limpede ca lacrima, s-au așezat pe locul unde astăzi este satul Cașin, durându-și case pentru ei și adăposturi pentru oi. S-au așezat în patru tabere deosebite (mahalale) purtând fiecare numele cetei de obârșie și ferindu-se a se înrudi între ei”. Ceata Rucărenilor ocupa centrul satului, Dragoslovenii partea de apus și miazănoapte, Secărenii partea de răsărit iar Susenii partea de miazăzi.

Costumul popular reprezintă unul dintre elementele de bază ale culturii materiale a unui popor, este „expresia vie a stării sociale a purtătorilor săi”. Astfel, de-a lungul timpului evoluția sa a fost legată de ocupațiile oamenilor, dar și de modul lor de viață. Contactul dintre diversele grupe de populație a favorizat preluarea unor elemente de costum popular, de exemplu căciulile mocănești care se regăsesc mai ales în zonele unde s-a practicat păstoritul transhumant.

Locuitorii satului Cașin au port mocănesc, asemănător cu cel de la Rucăr și Dragoslavele, județul Argeș, deosebit de cel al locuitorilor din satele învecinate.

În lucrarea „Portul popular de sărbătoare din România” Elena Secoșan spunea: „În portul femeiesc de la Cașin, femeia își acoperea capul (cu părul împletit în două cozi strânse la ceafă) cu căița cu cioc, în formă circulară, confecționată din coajă de copac învelită într-o pânză țapănă. La spate este prins ciocul pe proeminență conică servind la fixarea ștergarului pe cap. Pe porțiunea din fața căiței se punea fruntarul, o legătură mică țesută artistic, în motive mărunte, în fir pe fond roșu. Peste această cheiță, femeia își lega ștergarul din fibre vegetale, căreia i-a urmat marama din borangic. Felul de a se lega marama, specific Cașinului, prin trecerea ambelor capete pe sub bărbie și apoi aruncate peste creștet, încrucișate la spate, producând un aspect deosebit de estetic.

La costumul de la Cașin cămașa reprezintă diverse variante cu specifice particularități locale. De veche tradiție este cămașa cu chirușcă, cu altiță triunghiulară. O altă cămașă este cu altiță prepusă, adică cu altiță cusută separat în fir metatalic și lână și aplicată pe umărul cămășii, și costandele, râurile pe stanii cămășii. La ambele tipuri de cămăși amintite, spatele este încrețit la nivelul spetelor cu o brățară.

Fota sau catrința costumului de Cașin este ornamentată la capete, pulpanele, în sistemul generalizat cu vrâste verticale prin care au urmat alesăturile de speteze și brățări. Firul colorat de lână a fost agrementat cu firul auriu și argintiu, folosit aici de multă vreme. Unele au fost decorate cu neverdituri (ornament omogen care acoperă întreaga suprafață) alese numai din fir strălucitor, care poartă denumirea de catrințe încărcate. Un element caracteristic este bota, o dungă îngustă în colorit distinct care delimitează marginile catrinței sus și jos. Brâul costumului femeiesc din Cașin este roșu. Betele/ burneața în forma veche sunt învrâstate pe lungime, forma nouă a burneței are ornament de zimți și dinți.”

Femeile din satul nostru purtau iarna sarică din lână țurcană, țesută la fel ca cerga și dată la dârstă (piuă rudimentară acționată de o apă curgătoare, în care se bat dimia, postavul cu ajutorul unor ciocane de lemn). Fetele și nevestele înstărite purtau la gât salbe de galbeni și irmilici.

„Costumul bărbătesc este compus din căciulă, cămașă, ițari (cioareci), brâu bete încălțăminte. Căciula de formă mocănească, cămașa veche a fost dreaptă cu trei clini pe o parte. Cioarecii erau confecționați din pănură (sumani). Brâul era roșu, la Cașin se mai purta s „chinga”, o bată aleasă mai lată care se încingea peste cămașă ce se purta peste cioareci până la genunchi. Pieptarul face parte integrantă din costum, purtându-se și în ținută de vară, de aceea erau confecționate cu deosebită îngrijire. O haină folosită de populația din Cașin la drum este mantaua cu clini drepți, largi și guler mare, pătrat, similară cu ipingeaua.”

Renașterea culturală la sat

CoToud — Tue, 06 Jun 2023 07:45:35 +0000

Renașterea culturală la sat

În 28 mai 2023, la Felmer, Țara Făgărașului a ajuns expoziția itinerantă Acasă, la origini curatoriată de Alina Zară și realizată cu ajutorul Romanian United Fund.

Proiectul Acasă, la origini a început în primăvara anului 2020, când Asociația La Blouse Roumaine a inițiat o amplă campanie de recuperare identitară a costumului tradițional din România așa cum este el purtat astăzi în comunitățile rurale. Faptul că ne aflam în pandemie atunci, a necesitat o muncă în teren realizată cu ajutorul fotografilor voluntari care au dorit să contribuie, prin timpul și profesionalismul lor, la ce va urma a fi revitalizarea satelor din zonă și nu numai. Până acum, doar in Tara Făgărașului s-au alăturat proiectului 26 de comunități și expoziția a fost itinerată în 15 sate.

Revenind la Felmer, un sat între dealurile verzi ale Transilvaniei, am pornit de dimineață și am ajuns la slujba de duminică la biserica din sat, care era deja plină datorită participării numeroase a oamenilor din celelalte comunități. Asta e frumusețea acestui loc, felul în care se susțin reciproc satele atunci când au evenimente reprezintă esența comuniunii. După ce s-a încheiat slujba la biserică, oamenii s-au îndreptat către căminul cultural al satului.

Felmerenii ne-au primit cu strigături de bun augur, s-au pregătit serios cu preparate locale și ne-au oferit un spectacol pe cinste care a inclus ansamblul de dansuri al satului “Transilvania”, condus de Ioan Ionuț, Dansul Cânepii, reconstituirea ceremonială Datul miresii. Finalul acestui eveniment a fost o surpriză pentru săteni, au primit câte o fotografie cu ei înșiși de la ședința foto.

Felmer s-a alăturat proiectului nostru în luna februarie a acestui an când au relizat ședința foto cu portul de iarnă, urmată de cea cu portul de vară 2 luni mai târziu. Liderul de comunitate, Diana Croitoru, a organizat impecabil și rapid comunitatea din sat și a pus la treabă oamenii pentru un scop înalt, cunoașterea și recunoașterea portului felmerean și ospitalitatea românească.

Nu există un miracol mai mare în satul românesc de acum decât ce se întâmplă în cadrul acestor evenimente și în acest proiect și aceasta e renașterea de care satul românesc are nevoie. Comunitățile reînvață cum să fie din nou împreună, cum să colaboreze, cum să se susțină reciproc și să transmită copiilor și adolescenților această dragoste pentru tradiție.

Ne dorim ca toți oamenii să trăiască acest sentiment de comuniune, iar dacă doriți să înscrieți o comunitate de oriunde din România sau diaspora, o puteți faci completând formularul de mai jos.

Articol de Irina Apan

Susține proiectul ACASĂ, LA ORIGINI

Acasă, la origini este un proiect inițiat și coordonat de Asociația La Blouse Roumaine IA, ce are în centrul său o campanie identitară a portului tradițional din România și din teritoriile locuite de români, așa cum este el purtat și păstrat în zilele noastre.

Proiectul este realizat în parteneriat cu Fundația Comunitară Țara Făgărașului, Fundația Comunitară Vâlcea, Romanian United Fund, cu sprijinul Muzeul de Pânze şi Poveşti, Asociatia IIA Călătoare și voluntari locali, cu scopul de a reconecta și dezvolta comunitățile prin ceea ce au mai valoros: zestrea culturală moștenită din străbuni.

Expoziția „Acasă, la origini” ajunge la Brașov!

Irina — Tue, 09 May 2023 13:13:38 +0000

Expoziția "Acasă, la origini" ajunge la Brașov!

Expoziția itinerantă Acasă, la origini- Țara Făgărașului, curatoriată de Alina Zară, ce prezintă fotografii din etapa de documentare a portului tradițional din peste 20 de comunități din Țara Făgărașului, sosește la Brașov. Evenimentul este un prilej de conectare și reconectare a comunităților la identitatea culturală locală, prin patrimoniul textil, spiritual, arhitectural sau gastronomic.

Vernisajul va avea loc în 14 mai 2023, ora 16:00, la Centrul Cultural Reduta, strada Apollonia Hirscher nr. 8. Cu această ocazie vor fi prezenți reprezentanți ai tuturor comunităților participante purtând costume autentice din Țara Făgărașului.
Expoziția este o sintează a primei etape de documentare a portului tradițional din Țara Făgărașului, cu detalii de specific, particularități și identitate locală.

În anul 2022 expoziția a fost itinerată în cadrul a 20 de evenimente locale și naționale cu participarea numeroasă a oamenilor din satele participante în proiect.

Acasă, la origini- Țara Făgărașului a generat un fenomen unic de revitalizare a patrimoniului la nivel de comunitate locală.

Acasă, la origini este un proiect inițiat de comunitatea La blouse roumaine în anul 2020, și coordonat în cadrul Asociației La Blouse Roumaine-IA ce are în centrul său o amplă campanie de recuperare identitară a portului tradițional din România și din teritoriile locuite de români, așa cum este el purtat și păstrat în zilele noastre. În Țara Făgărașului, proiectul a fost inițiat în parteneriat cu Fundația Comunitară Țara Făgărașului, alături de Muzeul de Pânze şi Poveşti, Romanian United Fund, Asociația „IIA Călătoare” și voluntari locali, cu scopul de a reconecta și dezvolta comunitățile prin ceea ce au mai valoros: zestrea culturală moștenită din străbuni.

Credit foto: Adrian Murgea, David Ramba, Dan Străuți, Dinu Constantin.

Două româncuțe din Fârtațești au prezentat ia românească într-un proiect ”Acasă la Origini” – Râmnicu Vâlcea Week

Irina — Fri, 20 Jan 2023 20:12:01 +0000

Două româncuțe din Fârtațești au prezentat ia românească într-un proiect ”Acasă la Origini”

Iulie 2022
Râmnicu Vâlcea Week

Fârtăţeşti este o poveste a dealurilor unite prin biserici, a caselor unite prin Mâna Maicii Domnului, a satelor unite prin păduri. A celor mai fascinante poveşti din sudul de Vâlcea, unde legendele spun că s-au născut miturile celor trei păduri – de aur, de argint şi de aramă. Cele trei păduri ale toamnei care doar acum pot fi admirate în esenţa lor, în pastelul lor, în suflul divin…

Nu ştim dacă chiar aşa este, dar pe vremea haiducilor dar şi mai devreme de ei, în timpul în care se forma naţia română, cavalerii primeau titlul dacă urmau aceste trei poteci, trei drumuri, la capătul căruia fie îşi alegeau mireasa, fie se luptau cu lighioanele pământului, fie găseau zmei paralei şi castele ascunse de pe alte lumi.

Este o poveste de succes, cu multe sacrificii, dar care pune pe harta Vâlcii, nu doar cea mai mare comună din judeţ dar şi una care este străbătută de cele mai frumoase drumuri subcarpatice.

Este comuna dealurilor unite prin biserici, a caselor unite prin floarea Mâna Maicii Domnului, a satelor unite prin păduri. Este localitatea celor mai fascinante poveşti din sudul de Vâlcea, unde legendele spun că s-au născut miturile celor trei păduri – de aur, de argint şi de aramă.

Fârtăteşti este o localitate râvnită de bucureşteni, de craioveni, de olteni, de argeşeni chiar, pentru că peste 60% din potenţialul rezidenţial al acestei comune se află poziţionat pe culmile cuminţi ale dealurilor de sud, iar fiecare sat are o pădure de margine iar drumurile de legătură sunt asfaltate.

Și aici locuiesc cele mai frumoase româncuțe. Pentru că două dintre aceste fete poartă cu mândrie constumul popular într-un proiect care ne obligă să nu uităm niciodată orginile

Expoziţia „Viața, oamenii și diversitatea portului popular din Veneția Făgărașului” – Vacanțe la țară

Irina — Fri, 20 Jan 2023 20:07:31 +0000

Expoziţia „Viața, oamenii și diversitatea portului popular din Veneția Făgărașului”

Vacanțe la țară

Veneţia Făgăraşului unul dintre cele mai vechi sate atestate documentar (anul 1235) din Ţara Făgaraşului, păstrându-şi numele încă de-atunci, şi-a spus povestea plină de autenticitate la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti.

Astfel, Expoziţia „Viaţa, oamenii şi diversitatea portului popular din Veneţia Făgăraşului”vernisată la finele lunii Iunie, a fost însufleţită de oameni veniţi să-şi reprezinte cu mândrie zona şi portul, de costume populare din colecţia Nicoletei Grancea şi de fotografii realizate în cadrul proiectului „Acasă la Origini” – La Blouse Roumaine de către fotograful Dinu Constantin. Evenimentul a fost susţinut şi promovat de ANTREC România şi revista „Vacanţe la ţară”. În Gospodăria Glod din Muzeul Naţional al Satului, locul ce-a găzduit expoziţia au luat cuvântul:

Conf. Univ. Dr Maria Stoian – ANTREC România;
Nae Alexandru- actor teatrul de revista C-tin Tănase, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” ;
Andreea Nanciu- Şef Secţie Educatie muzeală şi Expoziţii temporare – Muzeul Satului.
Nicoleta Grancea- voluntar Asociaţia “Ioan Cavaler de Puşcariu”, curator al Expoziţiei;
Preot Socaciu Alexandru – scurtă prelegere despre Bisericile din sat;
Viorica Eugenioa Stoica – D-na învăţător din Venetia de Jos- etate de 92 ani;
Aurelia Bâţă – prezentare porturi populare specifice zonei;
Andreea Tănşsescu- „La Blouse Roumaine”- Proiectul “Acasa la Origini”
Ovesea Ovidiu Alexandru – Primar Comuna Părău;
Marian Comănici- interpret de muzica populară, Veneţia de Jos;
Dinu Constantin, fotograf

Lumea Europa FM: „Acasă, la origini”, proiectul prin care este redescoperită identitatea culturală | REPORTAJ – Europa FM

Irina — Fri, 20 Jan 2023 20:04:43 +0000

Lumea Europa FM: „Acasă, la origini”, proiectul prin care este redescoperită identitatea culturală | REPORTAJ

Iunie 2022
Europa FM

„Pentru a ajunge departe în viață, trebuie să-ți dai seama mai întâi de unde vii”, spune o vorbă, iar proiectul „Acasă, la origini” vrea să ofere locuitorilor din Țara Făgărașului șansa de a-și regăsi identitatea culturală.

În primăvara lui 2020, membrii unor comunități din zonă au început să bată din ușă în ușă și au rugat oamenii să-și deschidă lăzile de zestre. Au ieșit astfel la lumină ii și chiar costume întregi transmise din generație în generație.

Mai mulți fotografi voluntari i-au surprins îmbrăcați în portul tradițional pe oameni, iar imaginile reprezentative au fost prezentate într-o expoziția în satul Mândra din Făgăraș.

Viorica Ștefan a mers acolo ca să aducă în Lumea Europa FM povestea unor bijuterii vestimentare.

Expoziția documentară, „Acasă, la origini- Țara Făgărașului” poate fi vizionată gratuit, la Sinagoga Făgăraș – Făgărașul tău

Irina — Fri, 20 Jan 2023 20:01:57 +0000

Expoziția documentară, „Acasă, la origini- Țara Făgărașului” poate fi vizionată gratuit, la Sinagoga Făgăraș

iunie 2022
Făgărașul Tău

Expoziția documentară, itinerantă, „Acasă, la origini- Țara Făgărașului” poate fi vizionată, gratuit, în perioada 1-3 iulie la Sinagoga Făgăraș, între orele 17.00 – 20.00

Expoziția reflectă prima etapă de cercetare a portului din 15 comunități ale Țării Făgărașului, cu detalii de specific, particularități și identitate culturală locală. Comunitățile vii, implicate în proiect, sunt: Calbor, Copăcel, Drăguș, Ileni, Lisa, Mărgineni, Mândra, Perșani, Șercaia, Sâmbăta de Jos, Sâmbăta de Sus, Veneția de Jos, Șona, Ucea de Sus și Grupul Șezători în Țara Făgărașului.

“ACASĂ, LA ORIGINI”-EXPOZITIE DE COSTUME POPULARE DIN VÂLCEA – VTV

Irina — Fri, 20 Jan 2023 19:59:09 +0000

“ACASĂ, LA ORIGINI”-EXPOZITIE DE COSTUME POPULARE DIN VÂLCEA

IUNIE 2022
VTV

La Muzeul Satului de la Bujoreni este deschisă, in aceste zile, o expoziție de costume tradiţionale. Proiectul este inițiat de Asociaţia La blouse roumaine.

Portul popular din judeţ va fi sărbătorit la Muzeul Satului din Bujoreni, de Ziua Universală a Iei – Ziarul de Vâlcea

Irina — Fri, 20 Jan 2023 19:56:30 +0000

Portul popular din judeţ va fi sărbătorit la Muzeul Satului din Bujoreni, de Ziua Universală a Iei

16 iunie 2022
Ziarul de Vâlcea

Zestrea bunicilor şi străbunicilor din mai multe localităţi vâlcene va face obiectul unei expoziţii de costume tradiţionale ce va fi deschisă la Muzeul Satului de la Bujoreni pe 25 iunie, pentru a sărbători Ziua Universală a Iei.

Organizatorii au anunţat, joi, că la sărbătoarea portului popular vâlcean, ajunsă la cea de-a VI-a ediţie, sunt aşteptaţi să vină îmbrăcaţi în cămăşi tradiţionale toţi cei care îndrăgesc costumul tradiţional şi îşi doresc să îl promoveze.

‘Evenimentul va include, aşa cum v-am obişnuit, expoziţii, activităţi cultural – artistice şi ateliere menite să reînvie tradiţiile româneşti, să ofere informaţii, experienţe şi promovare pentru ia românească, pentru Muzeul Satului Vâlcean. Vă încurajăm să îmbrăcaţi costum tradiţional, ie, cămaşă tradiţională sau o cămăşă albă, dacă nu deţineţi o piesă vestimentară inspirată din costumul tradiţional, pentru a participa la o celebrare a bucuriei, frumosului, artei, obiceiurilor şi valorilor identitare româneşti. Activităţile, ţinutele şi atmosfera vor fi surprinse ca în fiecare an în fotografii minunate, evenimentul reunind pasionaţii de fotografie şi profesioniştii în arta fotografică’, au transmis organizatorii.

Acţiunea are loc în cadrul proiectului ‘Acasă la Origini’ al Asociaţiei La blouse roumaine IA, proiect prin care a fost demarată încă din 2020 şi o acţiune de cartografiere a portului popular vâlcean, cu ajutorul colecţionarilor de ii din judeţ fiind incluse până acum colecţii din 10 localităţi pe această hartă virtuală a costumelor populare vâlcene.

EXPOZIȚIA ”ACASĂ, LA ORIGINI” – Muzeul Satului

Irina — Fri, 20 Jan 2023 19:52:57 +0000

EXPOZIȚIA ”ACASĂ, LA ORIGINI”

Septembrie 2022
Muzeul Satului

Până la data de 25 septembrie, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00, la Casa GLOD din incinta Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti” puteți vizita expoziția de fotografie “Acasă, la origini” organizată de Asociația La blouse roumaine – IA, Fundația Comunitară Țara Făgărașului și Muzeul de Pânze şi Poveşti Mândra.

Expoziția prezintă prima etapă de cercetare a portului popular din mai multe comunități din Țara Făgărașului, cu detalii de specific, particularități și identitate locală. Comunitățile vii, implicate în proiect, sunt: Beclean, Calbor, Copăcel, Drăguș, Grid, Ileni, Lisa, Mărgineni, Mândra, Perșani, Râușor, Șercaia, Sâmbăta de Jos, Sâmbăta de Sus, Veneția de Jos, Șona, Ucea de Sus și Grupul Șezători în Țara Făgărașului.

Proiectul a luat naștere în urmă cu 2 ani, în plină pandemie, când comunitatea “La Blouse Roumaine” a propus, pentru Ziua Universală a Iei 2020, tema Acasă, la origini. În acel an, de Rusalii, a debutat o amplă campanie de recuperare identitară a portului tradițional românesc, așa cum este el purtat și păstrat în zilele noastre. O mărturie despre apartenența la o familie, un neam și o cultură. În Țara Făgărașului, familii din peste 20 de comunități s-au lăsat fotografiate de fotografi voluntari ca să rămână mărturie peste ani.