Portul ilerean se caracterizează prin unitate, continuitate, simplitate și sobrietate, specifice fiind culorile negru și roșu, iar ca model de țesătură- romburile și cruciulițele care totodată se diferențiază pe vârste. Perioada 1900-1930 este caracterizată printr-un costum simplu, prin linii și figuri geometrice cu margini regulate, majoritatea țesute în război sau cusute de mână cu multă migală. Perioada următoare, anii 1930 până în prezent, avem la Ileni aceeași continuitate în diferențierea pe vârste, râul țesut în război cu alb și negru. Fetele tinere purtau crătințe cu spărtură, fustă albă plisată, șurțul întors cu cu roși și verde. La zile de sărbătoare crătința cu păuni, viu colorată, specifică satului. Femeile în vârstă purtau iia țesută cu pumnași, laibăr, androc cu păstură nespartă sau crătință neagră, bărbații și cei tineri purtau cămașă albă cu pumnași, cusută cu albă și galbenă, cheptar, cioareci și șerpar. Iia, brâul, crătințele, șurțul întors, laibărul, cârpa cu ciucuri, cheptarul, cioareci, cămașa bărbătească și șerparul sunt piesele de bază ale portului ilerean.

Fotografii de cercetare din anul 2020 realizate de Adrian Murgea, Dan Străuți și David Botond, având ca lider pe comunitate pe Mioara Blebea. În prezent, comunitatea lucrează la viitorul albumul local de port și identitate tradițională.
Text scris și documentat de Mioara Blebea